h1

aleatoriu

September 12, 2009

Boardwalk_by_Jazzdogg

Ambalaje de inghetata topite in soba.
Asa se topeste vara in ceaunul iernii. Ei, si ce? Usa scartaie. Vantul arunca niste ziare pe fereastra. Asa se duc si vorbele noastre. Am vorbit ce nu trebuia.
Nu e un secret ca vara ne simtim mai tineri. V.A.R.A.-ovara.
Nu vii inapoi?

Pesimismul o sa faca intr-o zi un om sa se ingroape de viu. Daca nu a facut-o deja.
O sa ii faca pe oameni sa se lipeasca de prize si sa ramana acolo.
SSSAdisssm. Nu ne place?!
Va arde sintagme.
si intalniri
si creari
si ganduri
in cenusa altora.
Va anula incercari.
Va stramta pulsul.
Va largi narile si nu va mai inchide ochii. Intr-o zi.

h1

Praful cere materia

September 5, 2009

Picture 441

ambalaj de acadea, stat la soare, ars de vant. aud aceeasi voce a omului de la magazin. as vrea sa ii spun ca mai exista si alti furnizori. in mod ciudat, tot pe el il aud, angajatul de 5 ani se aude de la etajul 8.
n-ai unde sa fugi. vara asta nu am fost la strand.
eu te-as auzi pe tine, la mijlocul distantei dintre noi, cu bicicleta fiecare venind. te-as auzi si in somn.
mai e o pisica, si un scancet, si o aplatizare a sunetului brusca. aplatizare a Pamantului. oare daca ai strabate distanta prin interior nu ar fi mai scurta? n-ajung cuvintele.
vreau sa inceapa totul acum, sa nu mai stau. vreau sa fac acel lucru ca sa simt ca fac. prin numere e visul meu. prin numere e visul oricui. TIMP, BANI, MATEMATICA, DATI TAIATE DE PE CALENDAR. las pe altii sa ghiceasca in ce fel de numere e visul meu.
intr-o materie exacta, unde totul se explica. in litere se complica. aleg materia unde golurile lovesc, vreaaaaaaau sa
sa
sa
gata.trec la treaba!

h1

September 2, 2009

pana si ultimul cuvant scris despre tine s-a sters singur.

postez un gol. daa

h1

Amintiri de prezent

August 25, 2009

scratch_by_VictoriaScarlet

Nu voi plagia. Voi scrie DE.
De vreme ce trecutul ne impinge spre fapte viitoare cu o forta de bruta
Ne putem face doar mici si sa cutezam cu privirea.
Privirea ne inalta.
Dar nu vreau sa iti zic de zbor. Vreau sa spun de pamant.
De inevitabil, de pene si nisip. Si vant printre fire de par.
Nu cred ca te impresionez. Cred ca fabulez.
Dar nu conteaza.
Vin spre tine. O sa te asaltez. O sa te sparg si sfarm intre degetele-mi osoase si o sa inabus orice scheunat si miscare.
O sa-ti doresti sa te fi dus inapoi, acolo de unde voiai sa fugi si ai fugit. Tot eu te-am ajutat.
Acum te adun de pe jos si ai uitat deja ce erai.
Poate o sa uiti de tot si nu conteaza. Nu dau un ban pe ce-ai pierdut.
Cu mine o sa castigi mizerie.
Puls infierbantat.
Sange ars.
Vapaie de balans.
Plutire cu delir.
Goliciune de suflet.
De ce am vrut sa pierd ce am avut?
Noi impreuna vom gasi si nu uita.
Acum te am si fara ea.
Ea era mica.
Eu te vreau mare.
E inocenta, tu, chemare.
Ti-ai dat seama ce vreau sa-ti spun.
Cu tine nu fac versuri. Cu tine este sec. Si pur.
E adevar.
Iti uiti copilaria. In tine clocoteste zborul.
Dar stii de zbor?
De-as stii acum sa-ti spun ce vrei sa-ti spun in loc de ‘noapte buna’.
Eu vreau sa fiu aievea cu gandul si gandul sa ma duca unde vreau.
Hai sa obtinem tot ce vrem doar prin puterea mintii.
Esti prost, nu vezi ce vreau sa-ti spun.
Cu tine-i sec si-l vreau acum.
Cu tine o sa-l am oricum.
E pura intamplare tot succes.
La mine o sa fie ses. si lin.
O sa-si doreasca ei ce avem noi.
Sau poate ca-o sa vrem noi ce au ei.
E paradox. Felii de intors.
Nu vreau sa vad vreun os.
De, nu pot sa te intorc pe dos.
Masca cu pene de om.
Te-am ajutat sa-ti iei sampon.
Si o sa uiti si
curatul.
zgariatul.
musamalizatul.
creatul.
Cu mine o sa fie lupta. O sa scrasnesti din dinti si o sa-ti uiti familia.
O sa te impiedici si o sa vrei sa fi venit
impachetat in cianura.
O sa te fac sa vrei sa fi avut doar suflet nu si trup.
Nu trup fara de suflet.
De ajuns cu ce ai fost. Te fac ce vrei sa uiti.
Si-o sa te chinui din interior.
O sa-ti doresti sa simti un fier incins pe tegument decat scobitul in ascuns.
Decat lava sufletului tau.
O sa-ti vrei gandurile inapoi.
Si o sa ai doar seceta.
O sa te macin printr-o sita.
De vrei sa vina inapoi, nu o sa ai nimic. O sa ma ai pe mine.
Si o sa-ti fie cu prisos. Caci n-o sa-ti stii nevoia.
Vei fi in iad. Dar n-ai mai fost si nu il vei numi.
O sa ma vrei si cersesti.
Voi fi cu tine cand clipesti. Voi fi alaturi si te voi crea.
Reverie de apus…s-a zis cu puls de om copil.

h1

II

February 24, 2009

Mergand spre casa, Ioana avea sentimentul constant ca ceva rau avea sa se petreaca. Doar de ar fi stiut ce…
Stia ca trebuia sa asculte de sfatul lui, oricat de mult l-ar fi urat in acel moment, si sa
Ioana stia.
Stia ca in meseria pe care o dorea si spre care se indrepta nu era loc de indecizie.
Stia ca se aventura intr-un domino al albului si negrului, intr-un domeniu al preciziei si vitezei.
Dar oare asta era la ce se referise si Tudor? sau era doar interpretarea ei?!
Ioana stia.
Si tocmai din aceste motive, se aventura sa creada neclintit acest lucru si sa nu isi mai puna deciziile sub radar.
Statea cu toast-ul de alaltaieri in mana si se gandea la cazul la care asistase in acea zi si la nimic altceva, de 35 de minute. Incremenise pe scaun cu perna plusata in loc sa isi faca somnul mult asteptat.
Nu se dusese cu Maria si Chiriac sa se imbete cu sticlele din pod, cu toate ca ii auzea hlizindu-se si tapand ametiti, dar uitand pentru restul timpului din acea seara de ceea ce vazusera.

Nu il mai sunase nici pe el, asa cum facea si el uneori chiar si la 2 noaptea.
Statea in schimb la masa din lemn de fag si numara circumvolutiunile de pe ea fara a le tine cont.
Ceea ce se imprimase pe retina ei, ceea ce se imprimase pe retina tuturor in acea zi;
Ceea ce avea sa urmeze pentru ei daca continuau;
-era mai mult decat puteau suporta deodata,

h1

pe taramul vagoanelor libere..

January 22, 2009

sunt unele trenuri, pe care, daca nu le prinzi, vei mai astepta in gara degeaba.
sageata albastra vine rar si nu circula pe orice ruta.
vin o data sau de doua ori dupa trenul tau pustiu si ideal.
iar tu ai un bilet pe care scrie: o singura calatorie
nu poti sa fugi dupa el, nu il poti prinde orice-ar fi
e alb si negru, cu zabrele gri
si arse de soare
de la gri…la alb..
ca ambalajul de cafea din vitrina unui chiosc
de pe litoral
sunt alterate

Sau poate nu vrei sa il prinzi. caci nu te reprezinta.

dsc00093_edited

h1

18.

January 17, 2009

‘what have i become, my sweetest friend? everyone i know goes away, in the end. and you can have it all, my empire of dirt…i will let you down, i will make you hurt.”

it’s about this.

i grew. and i changed a lot over the years, but my smiling has remained constant and will do until the day i die

i’ll always appreciate all that is beautiful and strange in the same quantity.

and have tons of written sheets of paper around me. and  do many things at the same time.

i’ll always be both a dreamer and a realist.and i’ll never lower my dreams. i’ll never quite get working under deadlines’ pressure.

i’ll always take my bike and go on hills. i’ll always love color and undiscovered places.

and i’ll always laugh of  some kind of normality and gossip.

that’s the  ‘me’ that will stay…

h1

M-am hotarat sa dau la arhitectura.

December 23, 2008

m-am hotarat sa dau la arhitectura. sunt destul de pasionata. de-abia astept sa imi tocesc unghiile cu carbune si sa am multe multe planse pe birou.

 in rest nu prea multe de zis. am primit o cana cu COOL CAT de la Leyla si “Un alt fel de Craciun” de la cineva care de asemenea ma cunoaste:d.

se apropie ziua mea. pam pam. devin majora.

 

 

PS: scriu la laptop acum. nu e al meu. dar o sa am si eu in curand.

happy holidays everyone!

h1

I. deocamdata..

September 23, 2008

Crina se uita la Teo si se mira de insasi reactia ei. Nu putea sa nu se abtina sa nu il priveasca. Ea, care juca mereu pe indiferenta cand venea vorba de barbati si se lasa greu cucerita. Pana acum, cel putin. Pentru ca ochii lui alungiti, cu gene lungi ce conturau o privire blanda si alunitele de pe obrazul drept au cucerit-o deja. Acei ochi pareau a spune: „OK. Poti sa faci ce vrei cu mine. Te las.” si tocmai asta o atragea. Vocea lui calma, felul lui de a vorbi, ca si cum nimic nu l-ar fi grabit, felul lui de a ceda si totusi…cat de sigur pe el! Bland si increzator…exact ce nu credea ca va intalni vreodata la un barbat.

Crina mai ia o inghititura de suc, se ridica si ii sopteste la ureche ca se duce pana la toaleta- ce vrei, e muzica data cam tare in Seventh’s! In timp ce isi retuseaza machiajul, aude fara sa vrea franturi din conversatia care rasuna din una din cabine…”M-ai lasat balta….Azi era expozitia mea….si eu mi-am mintit prietenele spunand ca ai o intalnire importanta cu niste rude…ca prietenul meu, ma asteptam sa vii; si oricum, unde esti acum? E cam galagie…ai iesit cu vreuna! Super. Teo, asculta la mine bine: te parasesc. Nu incerca sa mai suni!”.   Staaai..Teo?! Crina scapa rimelul pe pleoapa, dar nu mai conteaza. Iese repede sa vada ce face Teo al ei in acest moment.

Teo vorbeste la telefon!! Hmm…sa nu ne panicam. Cati de Teo nu sunt in New Jersey? Nu e neaparat un nume romanesc. Theo, Theodor, Theodorus…

Crina se apropie de scaunul lui, fara ca el sa o vada. Se preface ca se uita pe fereastra. Dar cui ii pasa ce e afara!?

„Nu poti sa faci asta. Stiu ca ti-am zis asta, dar e zgomot pentru ca a bagat verisoara mea noul ei CD si vorbesc toti pe aici.” Ceee?? Deci aceea era prietena lui!

Lui Teo i se inchide mobilul si nervos, se uita in dreapta:

-Crina, ti-a luat cam mult.

-Nu o sa mai ai pe cine minti. Sa nu ma mai cauti! 

Si Crina isi ia haina si pleaca din Seventh’s. Obisnuiau sa se duca aici si ea se gandea de fiecare data ca el e pe locul sapte in inima ei. Nici nu voia mai mult. Asa si-l inchipuia sau si-l dorea: pe sapte. Pentru ca sapte e numarul ei norocos. De acum, el nu mai e nici macar pe locul o mie in inima ei. Nu o sa mai fie deloc.

Teo ramane la masa, calm, dar nedumerit si isi comanda un tiramisu.

Nesuferitul! Sper sa iasa tipa din WC si sa dea ochii cu el si sa ii scoata ochii aia enigmatico-stupizi care ma fascinau! Asa i-ar trebui! Ah, ce ii scot chiar eu daca ma mai cauta.

Crina era la a treia intalnire cu Teo. Dar simtea ca e mai mult de data asta, cu aceasta ocazie.

……

Pam-pam. Ce sa creada?! Nu mai crede nimic!!

Asa, gata. Sunt calma.

h1

June 5, 2008

Lumina ochilor ei te trezea la viata. Ii observai stralucirea pe ascuns. Cand privea, cand gesticula, cand isi infigea furculita in amandina pe care o manca mereu exact la ora 13:30, cand isi aranja suvitele la toaleta cea mare din hol. O priveai continuu. Te ascundeai drept paravanul cu reclame la concertele din saptamana respectiva si ii vedeai gesturile. Ea insa nici nu se uita la tine cu ochii aia mari si verzi.

Ai gasit-o singura. Voiai chiar sa faci o miscare, dar ceva te oprea de fiecare data. Desigur, nu tinea mereu de tine- ca atunci, cand Alex a aparut din senin sa o invite la petrecerea pe care el o dadea exact cand te pregateai sa ii spui ca…dar ce voiai sa ii spui?! Credeai ca nu are pe nimeni. Cel putin, nu o vazusei schimband priviri mai intime cu nimeni prin liceu. Iar tu, cum abia te trasferasei, abia acum o descopereai. In fiecare zi, de departe. Nu stiai insa multe despre ea. Si uite asa, a trecut un semestru. Si apoi inca jumatate din celalalt. Acum, te gandeai serios sa faci miscarea. De data aceasta, aveai si un plan bine pus la punct, chiar si in eventualitatea unui refuz. Urma sa te bazezi pe ”baietii tai” sa te ajute sa pari mai popular prin cateva scheme, cateva cuvinte spuse in fata liceului cand era ea de fata. Apoi mai asteptai un pic. Si apoi o invitai. Asta era- erai asa de aproape!

Doar ca… intr-o zi, cand te-ai intors de la cantina, ai vazut-o la Rosemario’s. Te-ai lasat din nou sedus pentru cateva clipe de zambetul ei incadescent; pana cand te-ai trezit si l-ai vazut mai bine si pe… el. Chiar langa ea, cu bratul in jurul mijlocului ei. Ai fiert de furie, dar picioarele ti-erau extrem de instabile si nici nu te-ai mai intors la liceu in ziua aceea. meritai si tu macar dupa-amiaza libera dupa ce soarta ne-a nedreptatit in asemenea maniera.

Ti-ai zis ca o s-o uiti. Ca oricum mai era putin si terminai. Si te duceai la colegiu. Si totul avea sa fie mult mai bine.

Dar nu a fost asa. Ea a devenit o alta. Si tu ai fost acelasi prost.